Publicitatea e ca vinul. Ţi se urcă la cap.

Cea mai spectaculoasă prezentare de ieri, de la Webstock ‘09, a fost cea a Bogdanei Butnar. Plină de insighturi despre reţelele sociale, amuzantă şi susţinută cu aplomb, prezentarea ei a fost despre un soi de nu mai fiţi atât de naivi, “oameni buni”, nu mai scrieţi tot ce vă trece prin cap pe Facebook/Twitter; de fiecare dată când vă dezvăluiţi preferinţele în reţelele sociale, nu faceţi decât să ajutaţi advertiserii să strângă date despre voi şi să vă livreze mesaje publicitare despre care vă spuneţi “fix la asta mă gândeam şi eu acum” – dar nu e deloc întâmplător.

Ppt-ul îl găsiţi aici. Savuroasă a fost prezentarea live, care acum văd că avea multe idei în plus faţă de slide-uri.

Întrebarea mea e: de ce n-aş vrea să apară bannere cu lucruri care mă interesează în locul unor tâmpenii de care nu o să am niciodată nevoie?

Am discutat recent despre cum funcţionează behavioral targeting (targetare comportamentală, dacă vreţi) în adserverul Eyeblaster cu Adrian Stănescu (ThinkDigital) (o să aflaţi detalii tehnice foarte curând, la Digital IQ). Tot la Webstock, într-o pauză, mi-a povestit Adrian Alexandrescu (Interactions) despre e-CRM (care presupune folosirea unor informaţii despre preferinţele unui user, dar acestea sunt colectate cu acordul lui, nu urmărindu-i activitatea online printr-un tracking pixel, cum fac adserverele). Deci există metode prin care advertiserii îşi pot livra mesajele DOAR potenţialilor consumatori.

Bogdana nu a folosit nici un termen, nu s-a referit nici la bannere, nici la targetare comportamentală, dar ce altă formă ar putea lua publicitatea pe Facebook? Iată un slide care nu acuză advertiserii, ci reţelele sociale de culegerea de date pentru a livra publicitate relevantă. Deci Facebook culege informaţii din update-urile mele, ca să-mi livreze publicitate doar despre lucruri care îmi plac. ŞI CE E RĂU ÎN ASTA?

“…to build profiles and sell advertising”. Să mă supăr doar pentru că Facebook face bani livrând publicitate relevantă, deci care în sfârşit nu mă enervează? Sau doar pentru că “Facebook face bani” punct? Dar e normal să caute surse de monetizare, din moment ce noi folosim gratuit reţeaua zi de zi, ne promovăm brandurile şi evenimentele şi încercăm să exploatăm mijloacele de socializare oferite în funcţie de propriile interese (atât cât ne duce capul pe fiecare, desigur) şi toate astea fără să plătim un leu. Deci nu e condamnabil că Facebook vrea să facă bani.

Dacă ar încerca să ne vândă profilurile ca pe nişte sclavi la corporaţii, atunci ar trebui să-l acuzăm de imoralitate şi să ne sfătuim în conferinţe nu mai fim atât de vorbăreţi online. Dar atâta timp cât Facebook foloseşte informaţiile ca să ne transmită mesaje care ne-ar putea efectiv interesa, nu cred că ar trebui să ne simţim naivi că dezvăluim lucruri despre noi.

O să-i trimit nişte întrebări Bogdanei, să ne lămurească un pic mai bine. Vă dau link pe Twitter când/dacă îmi răspunde.

UPDATE: Bogdana dă explicaţii într-un Digital Buzz.

UPDATE2: Lămuriri de la Marius Pahomi, referitoare la publicitatea pe Facebook, plecând de la Digital Buzz-ul de mai sus.